Vine un moment în viaţa fiecăruia în care ne punem următoarea întrebare:

Când voi învăţa  eu destul despre relaţii? Când voi fi în stare să le fac armonioase? Care este acea cale prin care poţi să ajungi să fii fericit într-o relaţie? E nevoie oare  că în permanenţă să duc aceasta  luptă grea în acest domeniu?

Viaţa m-a purtat prin diverse experienţe în ceea ce priveşte relaţiile până astăzi însă pot afirma că în acest moment sunt mai împăcată că niciodată în acest domeniu, pentru că în sfârşit am înţeles care  este rolul acestora în viaţa noastră. Am plâns, am râs, am suferit, am dorit, m-am dezamăgit, am iubit, am urât, am alungat şi am chemat   în relaţiile mele de-a lungul vremii. Am trăit furia, frustrarea, singurătatea, gelozia, iubirea, obsesia, în relaţie cu oamenii din viaţa mea. De fiecare dată am crezut că persoana care a scos la iveală acest aspect din mine, nu este potrivită pentru mine aşa că  am părăsit în majoritatea cazurilor .

Am ieşit dintr-o relaţie  sperând că în căutările mele voi găsi acea persoană care să împlinească şi să mă desăvârşească.  Ceea ce nu am înţeles însă multă vreme era  că relaţiile  m-au chemat pe mine pentru a creea şi a experimenta  anumite aspecte despre mine însămi. Credeam că ei sunt de vină, că am greşit când i-am ales  , dar de fapt lucrurile stăteau cu totul diferit.

Uitându-mă astăzi în urmă îmi dau seama că în majoritatea relaţiilor din trecutul meu am intrat din motivele nepotrivite.  Inclusiv această intenţie de a găsi pe cineva care să mă desăvârşească şi să mă împlinească era una iluzorie.  Şi totuşi am capacitatea astăzi  de a binecuvânta absolut fiecare relaţie pe care am avut-o pentru  că  m-a ajutat să creez fiinţă care sunt astăzi .

Uitându-mă în jurul meu, îmi dau seama că majoritatea oamenilor fac acelaşi lucru pe care l-am făcut şi eu, din nou şi din nou, până am ajuns la înţelegerea pe care o am astăzi vis-à-vis de relaţii şi pe care vreau să o împărtăşesc şi cu tine. Cei mai mulţi dintre oameni intra în relaţii din motive complet nepotrivite şi de aceea aceste relaţii nu supravieţuiesc.  Pentru a mine calea prin care am ajuns să îmi dau seama de toate aceste lucruri , a fost una plină de suferinţă însă pentru tine nu trebuie să fie aşa. De aceea îţi spun astăzi tot ceea ce urmează să-ţi spun.

Majoritatea oamenilor intra în relaţii gândindu-se ce pot să obţină din ea, în loc să se gândească ce pot aduce în această relaţie.  Acesta este unul dintre motivele pentru care relaţiile lor nu produc ceea ce vor ei să producă.

Dacă stau să fac radiografia relaţiilor pe care le-am avut şi relaţiile pe care le-am văzut şi le văd în jurul meu îţi pot spune câteva motive’’ gresite’’ pentru care oamenii îşi doresc să formeze un cuplu.

Unii îşi doresc să nu mai fie singuri .( asta pentru că nu pot, le lipseşte iubirea de sine şi nu pot petrece liniştiţi timpul cu ei înşişi pentru fără a se simţi abandonaţi şi părăsiţi.)

Alţii îşi doresc să umple un gol interior care vine din anumite neîmpliniri personale , să fie iubiţi să să iubească,  şi acestea sunt câteva dintre motivele ‘’mai bune’’.  Alţii o fac ca să-şi salveze ego-ul , să scape de depresie, să îşi îmbunătăţească viaţa sexuală, să-şi revină după o altă relaţie sau chiar de plictiseală.

Ei bine, niciunul dintre aceste motive nu da rezultate şi nici relaţia nu va da decât dacă apar schimbări pe parcurs. Am trăit şi eu câteva dintre aceste modele de relaţie începute din motivele enunţate şi suferinţele nu au întârziat să apară.

Elementul cheie dintre toate aceste relaţii eram Eu şi nici măcar nu ştiam. Nu mi-am dat seama atunci, mi-a trebuit o călătorie interioară profundă pentru a-mi aminti adevăratul motiv pentru care suntem aici pe pământ şi adevratul motiv pentru care servesc relaţiile pe care le avem. Când mă refer la relaţii acum , nu mă refer doar la relaţiile romantice ci şi la relaţiile cu alţi oameni, evenimente, locuri.

Nu mi-a servit la nimic faptul că am stat să mă victimizez, să nu îmi asum responsabilitatea să acuz , să blamez diverşi factori pentru că viaţa mea nu era aşa cum îmi doream eu. Singura cale care m-a dus să găsesc răspunsurile a fost meditaţia, întoarcerea către mine, dezvoltarea personală şi spiritual permanentă. Am ajuns astăzi la nişte concluzii care mi se par extraordinare şi la experienţe pe măsură concluziilor. Nu e de ajuns să cunoşti fără să experimentezi ceea ce cunoşti.

Dacă tu vei citi acest articol să fii sigură că nu este întâmplător şi că el te-a găsit pe tine pentru a-ţi furniza răspunsurile de care aveai nevoie.  Poate că nu vei ajunge instantaneu la o înţelegere extraordinară a modului în care să te raportezi la relaţii de acum încolo dar la fel de bine poate că o vei face. Nimic nu este imposibil.

Şi totuşi care este acest scop miraculos al realatiilor pe care tot întârzii sat i-l dezvălui?

‘’Scopul unei relaţii este acela de a decide ce parte din tine ‘’ai vrea să se arate’’ , nu ce parte din celălalt ai putea să capturezi şi să păstrezi.’’-Neale Walsch

Mi-aş fi dorit să ştiu acest lucru, să-l simt, să rezonez cu el în urmă cu mulţi ani când sufeream şi totuşi sunt recunoscătoare că rezonez acum, că simt acum, că am înţeles acum 2 ani asta.

Există un singur scop pentru o relaţie şi acela este de fapt pentru toată viaţa, şi acest scop este să fii şi să decizi cine eşti cu adevărat.

Şi totuşi majoritatea relaţiilor încep cam aşa:

E foarte romantic să spui  că tu erai un nimeni înainte să apară o anumită persoană în viaţa ta , dar acest lucru nu este deloc adevărat.  Ba chiar în loc ca celălalt să se simtă special, această afirmaţie are cu totul alt efect: acela de a arunca o povară extraordinară pe umerii celuilalt şi a-l determina să fie altcineva decât este. Pentru că nu doreşte să te dezamăgească, partenerul căruia îi spui aceste lucruri, va încerca din răsputeri să fie şi să facă anumite lucruri , până când va claca.

Ce se întâmplă? În momentul când tu îi creezi această imagine, el se va strădui o vreme să o urmeze însă piesa de teatru se va termina la un momentdat şi el nu va mai putea juca rolurile pe care tu I le-ai atribuit. Astfel apar resentimentele şi mânia.  Partenerul tău va începe să-şi reclame înapoi adevărata natură pe care a înfundat-o atâta vreme pentru a se încadra în imaginea pe care tu i-ai creat-o. Va începe să acţioneze mai mult în concordanţă cu cine e cu adevărat. Din acest moment tu vei începe să spui că el s-a schimbat.  Însă lucrurile stau exact invers. El şi-a reprimat adevărata să natura atâta vreme, minţindu-se pe el însuşi cât şi pe tine şi abia acum este cine este cu adevărat.

Ştiu e foarte romantic şi se potriveşte cu filmele siropoase să spunem că din clipa în care cineva a intrat în viaţa noastră ne simţim desăvârşiţi însă scopul unei relaţii nu este de a avea altă persoană care să te desăvârşească ci de a avea pe cineva cu care să împarţi  desăvârşirea ta.

Mă uit în lumea în care trăim şi văd cum oamenii îşi leagă cele mai mari aspiraţii, cele mai mari visuri , cele mai dragi speranţe de o altă persoană în loc să o lege de şinele său iubit. Am fost şi eu în acest punct şi mi-am dat seama că trebuie să mai fie ceva. Că nu este aceasta calea spre a obţine armonia şi fericirea. Cum îţi dai seama de asta? Când cel de care te-ai agăţat pleacă , rămâi gol, vid, rămâi în suferinţa pierzând orice simţ al identităţii. Nu numai că ţi se spulberă toate visurile şi idealurile dar te pierzi complet pe tine. Asta cu siguranţă reprezintă cea mai mare dovadă că ai fost complet dependent de cealaltă persoană şi nicidecum nu era iubire şi fericire ceea ce trăiai , ci erau doar variante fabricate ale acestora. Iubirea e liberă, e necondiţionată şi o dată ce ajungi la sursa ei, nimeni nu ţi-o poate răpi. Niciodată nu te vai mai simt singur sau gol.

Am înţeles în urmă cu doi ani că relaţiile sunt sacre şi că ele reprezintă cea mai mare oportunitate de a te creea şi de a te experimenta pe tine la cal mai înalt nivel al fiinţei tale. Am înţeles că atunci când eşti într-o relaţie, e esenţial să îţi faci griji în primul rând în legătură cu propriul tău sine. Am învăţat că asta nu reprezintă un act egoist  şi că o relaţie eşuează tocmai când devii obsedată de celălalt. Cum este celălalt? Ce face celălalt? Ce are celălalt? Ce plănuieşte celălalt? Ce spune celălalt? Ce vrea? Ce cere? Ce gândeşte? Ce spera?

O fiinţă cu adevărat evoluată înţelege că nu contează ce gândeşte, spera, plănuieşte, cere, vrea celălalt. Singurul lucru care contează este cine eşti tu în legătură cu aceste lucruri.

Contrar tuturor miturilor şi învăţămintelor societăţii, cea mai iubitoare persoană este persoana care este centrată asupra propriului sine.  Pentru că oferindu-ţi ţie în permanenţă devii o persoană care are atât de mult de dăruit, şi o va face fără cea mai mică teamă că ar putea rămâne fără el însuşi. Dacă nu poţi să te iubeşti pe sine, nu îl poţi iubi pe celălalt şi voi repeta la nesfârşit pentru cine are urechi să audă.

Mulţi oameni fac greşeala de a căuta dragostea prin celalat când de fapt locul unde trebuie să o caute este adânc în interiorul lor.

‘’Doi oameni se unesc într-un parteneriat sperând că întregul va fi mai mare decât suma părţilor şi descoperă că este mai mic. Ei se simt mai puţin decât atunci când erau singuri. Mai puţin capabili , mai puţin îndemânatici, totul este mai puţin incitant, mai puţin atrăgător, mai puţin vesel, mai puţin mulţumitor.

Deoarece realmente ei sunt ‘’mai putin’’ , au renunţat la mare parte din ceea ce sunt pentru a fi-şi a rămâne în relaţie.

Pierderea sinelui într-o relaţie este cea care provoacă mare marte din amărăciune într-un cuplu.’’

Suntem pe pământ cu scopul de a evolua şi nu putem face acest lucru decât dacă suntem cine suntem cu adevărat. O relaţie care nu-ţi dă voie să fii cine eşti cu adevărat şi care reprezintă o obligaţie nu este genul de relaţie care te va ajuta să evoluezi, dimpotrivă, probabil că îţi va aduce multă suferinţă.

Deşi îl implică pe celălalt relaţiile noastre au în cea mai mare parte de-a face cu noi siscu scopul nostru de a cunoaşte şi experimenta cine suntem, şi de a decide cine vrem să fim. Gândeşte la tine în relaţiile cu ceilalţi pe care le-ai avut până acum? Cum erai într-una , cum erai în cealaltă şi cum ai ales să fii în urma acestor experienţe?

Încep eu cu  un exemplu:

Relaţia numărul 1:  Furie, resentimente, gelozie, obsesie, nesiguranţa, tristeţe, oboseala, minciună , teamă, involuţie.

Relaţia numărul 2: Bucurie, fericire,libertate, dragoste, încredere, adevăr, curaj, energie, evoluţie

În urma acestor două experienţe am ales să fiu, şi sunt astăzi bucurie, fericire, libertate, dragoste, încredere, adevăra, curaj, energie, evoluţie.

Am înţeles că ceea ce fac pentru şinele meu pot face şi pentru celalat. Altfel nu am cum.

Am înţeles că iubirea nu pune limite, îngrădiri, că iubirea e sinceră şi aducătoare de bucurie.  Am înţeles că cea mai înaltă alegere este cea care îmi aduce mie cel mai mare bine. Am învăţat ,împreună cu partenerul meu, să folosim relaţia noastră  ca instrument pentru a ne recreea şinele, pentru a creşte şi a evolua, atât individual cât şi împreună.

Am înţeles că tot ce îi ofer partenerului meu, îmi ofer de fapt mie şi tot ce îmi ofer mie, îi pot oferi lui. Am înţeles că niciunul din noi nu este proprietatea celuilalt şi că e esenţial să ne dăm voie să fim cine suntem  cu adevărat pentru a amplifica iubirea . Am înţeles reciproc să ne respectăm şi să ne acceptăm dorinţele unul altuia, pentru că asta înseamnă să ne acceptăm propriile noastre dorinţe, inclusiv cele mai ascunse.  Am înţeles  că fiecare dintre noi se afla într-un proces de a ajunge la cea mai înaltă expresie a lui şi asta ar putea presupune interacţiuni cu alţi oameni.  Am înţeles că relaţia noastră e o oportunitate şi nu o obligaţie. Nimeni nu este dator cu ceva faţă de celălalt sau obligat să facă ceva pentru celălalt. Totul este o oportunitate ca noi să ne dăm seama cine suntem cu adevărat şi să alegem cine vrem să fim.

Amândoi suntem două suflete aflate într-o călătorie sacră  spre evoluţie.  Totul e atât de simplu şi totuşi a fost atât de prost înţeles . Oamenii se centrează atât de mult ce celălalt neştiind că centrându-se pe sine vor ajunge să trăiască experienţă a ceea ce îşi doresc.

Consideră că o relaţie vine cu o mulţime de obligaţii şi în acest fel, ei trăiesc frustraţi, plini de resentimente şi se pierd pe sine.

Cât crezi că o să mai poţi să trăieşti aşa? Cât crezi că poţi să ignori să fii tu pentru a fi într-o relaţie?  Merită oare să te abandonezi pe tine, să-ţi abandonezi adevărata fiinţă pentru a rămâne într-o relaţie? Oare când vei ajunge să înţelegi că doar centrându-te pe şinele tău şi pe evoluţia ta în permanenţă vei ajunge să trăieşti încântarea vieţii?

Iubita mea prietenă, te rog să ai certitudinea chiar acum că poţi face absolut ce vrei şi că poţi ajunge să bei din pocalul implinrii personale, şi fericirii cu o simplă decizie de a te întoarce spre tine şi a-ţi dedica viaţa evoluţiei sinelui tău.  Pentru că o dată ce vei lua această decizie, te asigur că  te vei minuna de coincidenţe care vor apărea în viaţa ta între gândurile tale şi materializarea lor. Te asigur că atunci când eşti cine eşti cu adevărat şi îţi cinsteşti şinele , lucruri minunate se vor întâmpla pentru tine.

Vreau să-mi spui care sunt dificultăţile pe care le ai acum în viaţa ta , şi în măsura în care mi-o ceri te voi ghida spre această călătorie minunată. Lasă-mi un comentariu şi spune-mi dacă ţi-ai dat seama care a fost motivul pentru care ai intrat în relaţii până acum şi dacă îţi doreşti şi eşti dispusă să porneşti călătoria spre tine pentru a experimenta bucuria vieţii?

E timpul să te centrezi pe sine.  Îndrăgosteşte-te de tine!

Cu multă iubire,

Cristina