Diminetile vin intotdeauna. Uneori ne gasesc  cu o energie debordanta si pofta de viata, sanatosi si bucurosi , nerabdatori sa incepem noua zi.  Alteori insa ne gasesc lipsiti de vitalitate, poate bolnavi si fara forta vitala .

Una din diminetile saptamanii trecute m-a gasit si pe mine intr-o situatie in care nu am mai fost de mult timp. M-am trezit bolnavioara si lipsita de energie. Primul meu impuls a fost sa dau buzna la medicamente dar apoi ‘’mi-am venit in simtiri’’ si m-am oprit sa ma intreb : Oare ce s-a intamplat de sunt bolnava? De ce am ebe invitat aceasta boala in viata mea? Ce greseli am repetat? Ce nu am facut bine, astfel incat trupul meu imi da un semnal de alarma?

Poate  la prima vedere vei spune ca mi-am pierdut mintile, si eu am sa-ti spun da, chiar  mi le-am pierdut , dar doar pentru ca sa imi regasesc simtirile.  Mi-am lasat mintea sa plece pentru a cobori in suflet si pentru a-l intreba pe el ce anume din dorintele sale am ignorat producand astfel un dezechilibru  in acest triunghi trup-minte-suflet , de care ma atentioneaza boala mea.

Ei bine , probabil ca multi dintre voi vor spune ca e simplu, ca exista niste factori biologici care provoaca bolile in organismul nostru, insa eu cred ca e mult mai mult de atat. Nu sunt singura care crede asta, exista alti oameni care au descoperit ca bolile au de cele mai multe ori o cauza spirituala. Asadar mi-am petrecut ultima saptamana aprofundand acest subiect si in auto-analiza.  Stiam ca pentru a putea sa trec peste aceasta stare de sanatate am nevoie sa imi dau seama si sa accept ce anume am facut care nu este in concordanta cu sinele meu sau sufletul meu.

Ce inseamna asta, te vei intreba. Ei bine sinele nostru reprezinta adevarata noastra fiinta, cea care ramane dincolo de toate straturile de gunoaie pe care le acumulam in timpul vietii, constituite din ganduri, idei, actiuni, visuri imprumutate de la altii.

Din pacate destul de devreme in viata noastra incepem sa acoperim sinele nostru perfect, autentic, cu aceste straturi . Astfel tot mai mult uitam de el, cand luam decizii, cand actionam sau avem anumite comportamente. Trecem totul mai bine prin flitrul mintii , ratiunii care e plina de astfel de idei imprumutate. Avem senzatia ca e suficient sa luam niste decizii la nivel constient, sa facem eforturi repetate de a deveni cineva fara a asculta si dorintele sufletului .  Insa nu este.  Pentru ca tot ceea ce faci prin a-ti propune sa devii altcineva este sa te indepartezi tot mai tare de sinele tau autentic, si astfel de posibilitatea de a trai in bucurie tot mereu. Filtrul inimii este cel mai autentic filtru pe care il poti avea vreodata. Ori de cate ori vei simti ca inima ti se umple de bucurie , sa stii ca ai luat decizia potrivita, in conformitate cu cine esti cu adevarat, iar ori de cate ori vei simti ca inima ti se umple de durere, vei simti strangeri de inima, sa stii ca sufletul tau nu doreste acel lucru, si e doar o iluzie a mintii care va disparea pana la urma.

Scopul nostru pe pamant este evolutia sufletului si  fiecare experienta serveste acestui scop. O spun, o repet, o cred cu toata fiinta mea.  Culmea este  ca in ultima vreme tot am uitat sa-l ascultam si sa actionam in conformitate cu vocea lui.

Atunci cand exista discordantele acestea intre ceea ce isi doreste sufletul tau( evolutie)  si ceea ce faci tu,  este posibil sa primesti tot felul de semnale de alarma. Unele apar sub forma de boli, altele apar pur si simplu ca o durere interioara sau nemultumire la nivel general.  In aceste momente e clar, ca ai nevoie sa te opresti un pic si sa iti dai seama daca ceea ce faci, este ceea ce iti doresti cu adevarat. Faci aceste lucruri din dragoste sau din frica?

Poate ca repeti aceeasi greseala de foarte mult timp, si ea nu-ti servesti absolut deloc la evolutia sufletului.  Dupa ce m-am imbolnavit i-am multumit bolii ca a aparut in viata mea, pentru ca o data cu ea, am reusit sa imi dai seama ce am de facut in continuare. Mi-am dat seama ca am actionat dintr-un alt loc decat al dragostei in anumite momente, atat al dragostei fata de mine cat si al dragostei fata de ceilalti. Am reusit sa accept despre mine ce nu puteam accepta despe mine si am luat atitudine . Mi-am dat seama ca desi cunosc multe lucruri pe care le am de facut pentru a deveni o persoana din ce in ce mai buna si a evolua sufleteste , nu intotdeauna le fac. Mi-am dat seama ca nu am fost total aliniata cu gandul, cuvantul si fapta in ultima vreme si ca e cazul sa o fac.

Am mers la energoterapeuta mea si am inceput sa lucrez pentru a-mi recapata echilibrul energetic. Mi-am dat seama ca in urma cu ceva vreme am luat mai multe decizii: Una sa nu mai mananc carne, alta sa fac sport in fiecare zi, o alta sa nu mai fumez absolut deloc nici macar o tigara ocazional, o alta sa fac yoga zilnic,  si nu le-am dus la capat complet. Mi-am dat seama ca pentru ca spiritul meu sa evolueze am nevoie sa ma detasez de dependinte total, sa ma detasez de tot ceea ce imi consuma energia si sa aleg acele lucruri care ma incarca energetic.

Mi-am dat seama ca singurul loc  in care trebuie sa traiesc pentru a evolua spiritual este  locul dragostei. Mi-am dat seama ca atasamentul de anumite lucruri si rezultate intotdeauna te fac le pierzi. Mi-am dat seama ca asa cum trupurile noastre sunt acumulari de energie la fel si tot ceea ce vedeam noi ca fiind parte din lumea materiala sunt tot acumulari de energie care trebuie sa circule. Mi-am dat seama ca traind in inima ti se deschid din ce in ce mai mult portile cerului , bucuriei, dragostei si ca tot ce trebuie sa fac este sa-mi ascult Sufletul, sa am grija de templul lui , trupul si sa ma folosesc de minte pentru a realiza dorintele lui.

Mi-am dat seama ca prin alegerile mele mi-am  scazut vibratia energetica si astfel am rezonat cu aceste micro-organisme  sau entitati pe care le numim boli, si le-am lasat astfel sa-si faca cuib in trupul meu.

Mi-am dat seama ca iubirea poate sa vindece totul, prin vibratia ei e atat de inalta .

Mi-am dat seama ca toate experientele vin in viata mea, pentru ca sufletul meu sa evolueze din ce in ce mai mult si trebuie sa le multumesc si sa le iubesc pentru ca ele sunt adevarati mesageri pentru mine.

Mi-am dat seama cu bucurie , incantare si umilinta ca mai am de parcurs pasi pentru a-mi implini calea spirituala si ca toate experientele ma imping sa caut sa cunosc mai mult.

Multumesc viata pentru toate aceste experiente.

Cu drag

Cristina Miculete